Judeţul Caraş-Severin este situat în partea de sud-vest a României, la frontiera cu Serbia-Muntenegru, cu care se învecinează la sud-vest, având un punct rutier de frontieră la Naidăş. Frontiera cu Serbia-Muntenegru este delimitată la sud de Dunăre, pe o lungime de cca 60 km, între localităţile Baziaş şi Berzasca, pe teritoriul judeţului existând un port fluvial în localitatea Moldova Veche. Transportul aerian poate fi asigurat prin aeroportul din Caransebeş.
Caraş-Severinul face parte din Regiunea de Dezvoltare 5 Vest, împreună cu judeţele Arad, Hunedoara şi Timiş, precum şi din Euroregiunea Dunăre-Criş-Mureş-Tisa (DCMT), constituită la 21 noiembrie 1997, în componenţa căreia intră judeţele amintite anterior, Regiunea Voivodina din Serbia-Muntenegru şi judeţele Csongrád, Békés, Iász-Nagykun-Szolnok şi Bacs-Kiskun din Ungaria. Poziţia geografică a judeţului constituie un avantaj prin faptul că acesta se află la o distanţă relativ mică (sub 700 km) faţă de o serie din capitalele central şi est-europene (Belgrad, Budapesta, Zagreb, Bratislava, Praga, Sofia, Liubliana, Viena, Skopje, Sarajevo).
Suprafaţa totală a judeţului este de 8 520 kmp, reprezentând 3,6% din teritoriul naţional, fapt care îl plasează, din acest punct de vedere, pe locul al treilea în ierarhia judeţelor României, după judeţul Timiş (8 697 kmp) şi Suceava (8 553 kmp). În contrapondere, Caraş-Severinul este unul din cel mai puţin dens populate judeţe din România. Astfel, rezultatele ultimului recensământ îl situează, cu cei 333 396 de locuitori, pe locul 30 din punct de vedere al numărului de locuitori şi pe penultimul loc în ceea ce priveşte densitatea populaţiei (39,1 locuitori/ kmp). Situaţia este determinată de relieful predominant muntos (65,4% din suprafaţă) şi de vastele suprafeţe acoperite cu păduri, reprezentând 45,6% din suprafaţa judeţului. Pe de altă parte, un alt factor îl constituie scăderea numărului populaţiei, datorată sporului natural negativ , cât şi soldului negativ al migraţiei din ultimii ani, pe fondul declinului economic, fapt care a determinat o scădere a populaţiei cu 42 951 de locuitori de la recensământul din 1992, respectiv cu 11,4%.
Structura suprafeţei judeţului [1]
|
Suprafaţa
|
Ponderea
|
Total |
851 976 ha
|
100,00%
|
Terenuri agricole [2] |
399 694 ha
|
46,91%
|
- Arabile |
127 233 ha
|
14,93%
|
- Păşuni |
82 861 ha
|
21,46%
|
- Fâneţe |
75 976 ha
|
8,92%
|
- Livezi şi pepiniere pomicole |
12 402 ha
|
1,46%
|
- Vii şi pepiniere viticole [3] |
1 222 ha
|
0,14%
|
Terenuri neagricole |
452 282 ha
|
53,09%
|
- Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră |
389 003 ha
|
45,6%
|
- Ape şi lacuri |
10 169 ha
|
1,19%
|
- Alte suprafeţe [4] |
53 110 ha
|
6,23%
|
[1] fondul funciar, după modul de folosinţă, la 31 decembrie 2000 (sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României - 2002)
[2] din care, 253 042 ha reprezintă proprietatea privată
[3] din care, 879 ha reprezintă vii pe rod la finele anului 2000
[4] drumuri şi căi ferate, terenuri acoperite de clădiri şi curţi, terenuri neproductive
|